Ai primit orarul, ai cunoscut profesorii și au început să apară primele gânduri:
„Nu-mi plac profesorii.”
„Ce legătură au materiile astea cu jobul pe care mi-l doresc?”
„Pare mult de învățat.”
Parcă entuziasmul de la început s-a mai domolit, nu-i așa?
Poate îți imaginai altfel facultatea. Acum simți dezamăgire, frustrare sau teamă că nu vei face față. E firesc să apară și aceste emoții când realitatea diferă de așteptările tale.
Merită însă să observi ce concluzii tragi. „Nu mi-a plăcut cursul de azi” descrie o experiență. „Toată facultatea va fi o pierdere de timp” extinde acea experiență asupra următorilor ani. Așa funcționează generalizarea. Iar dacă pornești de la ideea că totul este inutil, s-ar putea să te implici mai puțin și să observi mai greu ceea ce te-ar interesa.
Poți încerca o perspectivă mai realistă: „Încă nu înțeleg la ce îmi folosește această materie. Pot să întreb și să îmi dau timp să aflu.”
Aici începi să exersezi reziliența: îți dai timp să înțelegi o situație dificilă, cauți sprijin și ajustezi felul în care o abordezi. Ai voie să fii nemulțumit și să spui ce nu funcționează.
Facultatea poate fi și un laborator în care te pregătești pentru piața muncii. Înveți să colaborezi cu oameni diferiți, să ceri explicații, să îți exprimi dezacordul și să respecți termene. Vei avea nevoie de aceste abilități și în viața profesională.
Înainte să tragi o concluzie despre toată facultatea, alege un gând care te descurajează și întreabă-te:
• Ce s-a întâmplat concret și ce am presupus eu?
• Ce simt și de ce am nevoie acum?
• Ce pot face săptămâna aceasta pentru a înțelege mai bine situația?
„E prea mult. Nu mă voi descurca” poate deveni: „Încă nu știu cât de greu va fi. Încep cu o materie și cer ajutor dacă mă blochez.”
Cum arată primele tale zile de facultate, în comparație cu ce îți imaginai?